Inchide

Despre ideea de mobilitate: David Mitrany și Florin Rusu


        “Gândeşte global, acţionează local” - Rene Dubos   

 

 Continentul european se poate încadra în momentul de față într-un context instabil și pornit spre a escalada în orice clipă spre un război civil sau conflict teritorial, date fiind situațiile de dispută pentru controlul în primul rând al Ucrainei, Transnistriei, Moldovei sau Georgiei, în ultim caz. Poziția pe care o are Rusia față de NATO sau UE este una agresivistă și desconsiderată de comunitatea internațională, având totodată tentă de continuare a Războiului Rece.

            Uniunea Europeană a reușit, după cum ni s-a certificat și în 2011, când Premiul Nobel pentru Pace i-a fost acordat, să asigure pacea și securitatea granițelor spațiului European pentru 50 de ani, în care s-a trecut de la limite teritoriale și războaie sângeroase la mobilități sustenabile de dezvoltare a tuturor statelor, pe toate sectoarele. Aceste mobilități ne-au permis până acum, treptat, nouă europenilor, să ne dezvoltăm pe plan profesional, cultural, educațional sau economic, oriunde în întreaga comunitate UE.

            Momentele în care vă simțiți liberi să puteți pleca doar cu buletinul în alte țări ale UE se datorează indirect și celor ce au gândit făurirea acestui organism unitar și diversificat, dar și celor care astăzi pun în valoare patrimoniul țării lor și care oferă posibilități de mobilitate în zone aproape uitate de anii apuși. Aceste zone sunt dedicate tuturor europenilor dispuși să se angreneze în mobilități de formare culturală și turistică.

            Plecând de la aceste două chestiuni, la fel de importante, dacă nu ținem cont de momentul apariției, am ales ca săptămâna aceasta să prezint două dintre „modelele noastre toate”, care au în comun același deziderat, crearea de mobilități dedicate cetățenilor europeni.

            Primul model cu care o sa facem cunoștință în acest articol este David Mitrany. Acest personaj care a instigat spre guvernanța de la nivel european, este cunoscut prea puțin chiar și la nivel academic, în studiul științelor politice sau relațiilor internaționale, iar din această pricină l-am găsit ca fiind un model ce merită să fie cunoscut de noi toți. Așa cum o specie a unui copac se poate altoi cu o altă specie, pentru ca să crească și să se dezvolte până dă roade, așa modelul nostru, David Mitrany s-a născut în România dar s-a naturalizat în Marea Britanie, acolo găsind oportunitățile necesare pentru a gândi un curent important de integrare în Uniunea Europeană, funcționalismul.

            Funcționalismul este prima teorie folosită în procesul construcției europene, mai precis a stat la baza primelor forme de organizare comunitară: Tratatul de înființare a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului. La baza teoriei funcționaliste a stat modelul teoretic a lui David Mitrany. Sistemul lui teoretic spune că ordinea mondială nu trebuie gândită numai în termeni de putere ci în termeni de nevoi pentru a căror satisfacere trebuie să se găsească metode de cooperare. Această cooperare se poate realiza doar prin intermediul elitelor politice europene construite in ceea ce se numește o rețea. Obiectivul acestei cooperări în rețea trebuie să fie crearea de independențe (mai întâi în domeniul economic și apoi în cel politic). Teoria funcționalistă la nivel instituțional presupunea împărțirea deciziei între organe funcționale, supranaționale și independente care să acționeze sectorial și care să poată capta până la urmă competențele statelor națiunii. Adepții funcționalismului cât și cei ai neo-funcționalismului au ca obiectiv politic ideea de federație Europeană.

            David Mitrany s-a născut în România în 1888, dar a plecat din țară în 1908 stabilindu-se la Hamburg, iar după trei ani a plecat spre Londra unde avea să studieze la London School of Economics. În 1918 își obține licența în economie iar în 1929 doctoratul, avându-i pe Graham Wallas și Leonard T. Hobhouse ca mentori, de la care a primit și influențele ce aveau să il pornească spre dezvoltarea funcționalismului.

            A fost rând pe rând, ofițer de informații, în cadrul Foreign Office-ului dar și în Ministerul de Război, atașat pe lângă Legația Română de la Londra, în toate acestea el fiind plasat de către autoritățile londoneze pentru poziția de consultant în problemele Balcanilor. Din această chestiune putem lesne observa că acestuia i-a fost de ajutor locul nașterii și cei 20 de ani petrecuți în România, dar și faptul că a emigrat, având oarecum în sânge mobilitatea crescută pentru găsirea unui loc care să îi confere siguranță, acesta fiind născut într-o familie de evrei.

            Cunoașterea limbii române și originea sa central-est europeană îl recomanda, probabil, pentru aceste misiuni, într-o vreme în care încă se mai credea că în Balcani se afla cheia obținerii păcii continentale. Mitrany ținea să mărturisească faptul că și-a impus ca principiu de viață, având în vedere activitatea sa internațională, de a nu se atașa de nici un partid politic sau vreun grup ideologic, nici chiar de vreo lojă masonică, în ciuda ofertelor care i-ar fi fost adresate în acest sens.

            În 1922, la propunerea lui Graham Wallas, Mitrany a fost cooptat în Fundația pentru Pace Internațională, aici având posibilitatea să intre în contact cu mediul academic american. Între 1931 și 1933 a activat ca „visiting professor” la Universitatea din Harvard și Yale University. După ce i-a expirat contractul la cele două universități, Mitrany s-a alăturat din 1933 până în 1958 la Institute for Advanced Studies de la Princeton University.

 În timpul celui de-al doilea război mondial, Mitrany a făcut parte dintr-un grup de analiză aflat sub conducerea Institutului Regal de Afaceri Internaționale, care lucra exclusiv pentru Foreign Office (1939-1942). Din 1944 până în 1960 a ocupat postul de consilier pe probleme externe la Compania Unilever.

În 1957, profesorul Mitrany s-a preocupat de crearea în sistemul politic britanic a unei instituții noi specifice sistemului scandinav: Ombudsman. Alte preocupări erau legate de relațiile instituționale dintre sindicate și Partidul Laburist. În apropierea vârstei de 80 de ani, Mitrany a făcut un turneu de trei luni la trei centre universitare americane: Harvard, Yale și Columbia. În această perioadă a susținut mai multe conferințe, discuții și interviuri televizate. Era etapa regăsirii și regândirii funcționalismului.

David Mitrany a decedat în 25 iulie 1975, după ce izbutise să publice ultima sa carte despre alternativa funcționalistă.

Cele mai importante lucrări semnate de Mitrany în perioada interbelică au fost:

  • Problems of International Sanctions (1925)
  • Marx versus the Peasant (1927)
  • The Land&the Peasant in Rumania. The War and Agrarian Reform (1917-21) (1930)
  • Progress of International Government (1933)
  • The Effects of War in South-Eastern Europe (1936)

 

Al doilea model despre care putem aduce cuvinte de laudă și care totodată merită să fie cunoscut și de noi chișeuanii, este Florin Rusu. Florin este un medic din Brașov și un românul care a redat viața unui castel de 700 de ani, transformându-l în hotel, tocmai în Munții Trascău, una dintre cele mai dinamice zone din ţară din punct de vedere al dezvoltării turistice. La circa 10 kilometri de Cheile Aiudului sau Vălişoarei se află comuna Rimetea, propusă pentru a fi inclusă în UNESCO datorită modului în care a fost păstrat patrimoniul urbanistic şi cultural local. În apropiere se află, de asemenea, Cetatea ţărănească de la Colţeşti, cu o vechime de peste 600 de ani, fiind „contemporană“ din punct de vedere al perioadei de construcţie cu castelul din chei. În zonă este şi rezervaţia Cheile Vălişoarei, arie protejată de interes naţional. În dreapta cheilor, urcând dinspre Aiud, se află stânca numită Cetate, unde în secolul al XIII-lea documentele atestă existenţa cetăţii Zedecheu, care nu a fost, însă, identificată în teren. Comuna Rimetea propusă pentru Patrimoniul UNESCO la „pachet“ cu un sat din Ungaria Comuna Rimetea din judeţul Alba a fost inclusă de Ministerul Culturii pe lista propunerilor pe care le are România pentru Patrimoniul Mondial UNESCO. Comuna din judeţul Alba a fost propusă împreună cu o localitate din Ungaria, aflată deja în Patrimoniul Mondial.  

Castelul a fost cumpărat de medicul român, acesta având o pasiune dedicată cavalerilor templieri, stil în care a fost restaurat vechiul imobil. Periodic, adepţii cavalerilor templieri se întâlnesc la castelul din Cheile Aiudului pentru a discuta cele mai importante evoluţii ale ordinului din care fac parte. „Camerele păstrează ceva din atmosfera din urmă cu sute de ani. Paturile sunt în formă de baldachin, iar totul în jur este din lemn masiv şi piatră. Este ceva nou pentru turiştii care s-au săturat de condiţiile de lux din alte hoteluri şi vor să facă cunoştinţă cu ceva simplu şi deosebit“, a spus Camelia Goarnă, administratorul hotelului. Sunt disponibile 17 camere dintr-un total de 60 cât există în proiectul de afaceri. Prin acest proces de restaurare, Florin Rusu a dezvoltat o afacere proprie din care românii dar și europenii din alte state pot profita de această mobilitate, dar care contribuie și la conturarea complexului de agrement și turism din zonă.
            Astfel, cu toate că poveștile celor doi români sunt axate pe domenii diferite, vedem cum Florin Rusu, un medic român din Brașov, redă macar ca idee mobilitatea pe care a promovat-o și pe care a susținut-o David Mitrany la nivelul „Spațiului Uniunii Europene”, dar mai mult decât atât, cred că medicul român va avea o contribuție majoră în a deschide mințile tuturor vizitatorilor complexului de turism din Trascău.

 Banciu Bogdan

Surse bibliografice:

  1. Mihai Alexandrescu, Funcționalismul și Sistemul Internațional (David Mitrany), Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2010;
  2. Historia, Actualitate,    http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/castelul-trascau-transformat-hotel-700-ani;
  3. Metropotam.ro, http://metropotam.ro/Utile/castelul-din-muntii-trascau-a-fost-transformat-in-hotel-dupa-700-de-ani-art4204072903/

Galerie Foto