Inchide

Modelul de viață de lângă noi


Trăim de câțiva ani vremuri, dacă nu tulburi, cel puțin agitate. Mulți, tot mai mulți dintre noi, datorită ritmului nou de viață, nu prea mai au timp să privească prea mult în jur și își văd de treburile lor. Cu bune sau mai puțin bune, merg înainte. Și e un lucru normal. Alții, mulți și ei, care au o rezervă de timp sau pe care dificultățile vieții îi apasă din diverse motive, zăbovesc zi de zi asupra a ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Din păcate, această aplecare asupra cotidianului se îndreaptă spre senzațional, spre ieșit din comun, spre răul de lângă noi, adică spre negativ. Cu ce am păcătuit noi oare ca națiune, ca popor, că știrile negative, indiferent din ce domeniu ar face parte, ne preocupă atât de mult? Cei care studiază psihologia poporului român vor spune că așa a fost dintotdeauna. Dar oare trebuie să rămână așa pe veci? Sau oare chiar nu există și binele de lângă noi pe care să-l mai vedem din când în când? Chiar nu mai avem modele de urmat?

Cred că e suficient să privim puțin altfel în jurul nostru și asemenea modele vom găsi la tot pasul. Este vecinul de lângă noi, bun meseriaș într-o societate privată, este profesorul de școală de peste drum, apreciat de elevi și părinți deopotrivă, este funcționarul de la etajul trei, despre care de ani și ani aud mereu lucruri bune, este agricultorul și intreprinzătorul privat din capătul străzii, care se scoală mereu primii și se culcă ultimii. Și foarte mulți alții, la fel ca ei, prin care urbea noastră, societatea noastră, poate merge spre mai bine, pe o cale normală. Dar pe care nu prea îi vede nimeni, pentru că fac ceea ce trebuie să facă, adică își fac meseria. Acestea sunt modelele locale, pe care toți le avem, trebuie doar să le vedem și să le prețuim.

Asemenea modele trebuie să avem și la scară mare, națională. Aud mereu puse întrebările: ce modele avem, ce modele urmăm, avem cu adevarat modele de viață? Sunt convins că avem atât de multe, încât alte popoare ne invidiază. Dar cred în același timp că facem prea puțin pentru a le face cunoscute, pentru a deveni cu adevărat modele pentru societate. Acest lucru trebuie să ne dea de gândit, pentru a nu ne trezi că o anumită tendință de inversare a valorilor va crea efecte devastatoare pe termen mediu și lung.

Am aflat, mai mult sau mai puțin întâmplător, despre parcursul în viață al unui “vecin”, care în urmă cu peste treizeci de ani a părăsit România. Se numește Traian V. Chirilă și locuia în capătul străzii Oituz din Chișineul meu. A fost elev de zece în timpul școlii, a fost apoi student de zece la Timișoara. Și-a dorit să devină chimist și cercetător. A reușit, dar și-a dat seama că pentru a fi și cercetător de nota zece trebuie să plece cât mai repede ”afară”, domeniul lui fiind chimia organică și polimerii, în care ”concurența” era greu acceptată. A ales calea pribegiei, nu simplă în anii ’80 și destinul a făcut să se stabilească în Australia.

Astăzi putem spune că Traian Chirilă este omul de știință de prestigiu, cunoscut și apreciat în lume în domeniul pe care l-a ales, cel al polimerilor organici și biomaterialelor. Am dat o căutare generală pe internet și am găsit zeci de mii de rezultate la nivel mondial ale muncii și activității dânsului. Este un lucru normal pentru că are sute de articole științifice în reviste de specialitate, sute de comunicări la conferințe în toată lumea, din Japonia și China, până în SUA, trecând prin Germania, Franța, Italia sau Elveția. Are multe invenții și titluri academice, fiind profesor la universități de prestigiu din Australia. Este cel care a inventat un model de succes de cornee artificială în anii ’90, iar astăzi printre proiectele de succes ale activității dânsului de cercetare se numără domenii de vârf la nivel mondial în ceea ce privește biomaterialele, cum ar fi ingineria țesuturilor și celulele stem. Ce poate fi mai concludent decât faptul că întreaga activitate profesională și științifică a prof. dr. Traian V. Chirilă este  prezentată într-un Curriculum Vitae care cuprinde 67 de pagini.

De curiozitate am reluat căutarea pe internet la nivel de România sau articole în limba română. Mare mi-a fost mirarea când inițial am găsit... 4 rezultate, iar apoi, insistând, am mai găsit câteva. Cam câte are un român de-al nostru care apare într-o carte de telefon sau și-a  deschis cont pe o rețea de socializare de 2-3 zile.

Când în urmă cu ceva timp, am luat legătura cu dânsul, mi-am dat repede seama că am în “față”, peste mări și țări, un om deosebit, modest, care-și recunoaște și apreciază originile și care nu dorește să-și facă publicitate, mai exact spus îi vine greu să vorbească despre rezultatele muncii sale. Din simplul motiv că este obișnuit să-și facă meseria, să-și vadă de activitatea zilnică. Asta știe și asta face. Am aflat mai greu că în fundul sufletului este puțin necăjit pentru că nu este cunoscut și apreciat acasă în țară, dar a trecut repede peste acest subiect.

Cred însă că este de datoria noastră și este timpul ca asemenea oameni de lângă noi, fie ei meseriași, profesori, funcționari, agricultori, intreprinzători privați și mulți alții, la nivel local, care își văd liniștiți de treburile lor, să fie cunoscuți, să fie scoși în față și exemplul lor să fie urmat.

Iar oameni ca prof. dr. Traian V. Chirilă, trebuie apreciați și luați drept modele. Pentru că merită și ar fi bine pentru viitorul nostru pe termen lung.

Domnule prof. dr. Traian V. Chirilă, de departe față de Australia aflată în cealaltă parte a lumii, din Chișineu-Criș și Bruxelles, adică România și Europa, îmi scot pălăria în fața dumneavoastră cum se spune pe la noi, vă felicit pentru tot ceea ce ați făcut și vă doresc succes în viitor. Sunteți un model demn de a fi urmat.

Și pentru că astăzi, în ziua publicării acestui articol, este 24 ianuarie, urez tuturor românilor de acasă și din lumea largă, La Mulți Ani și sper ca în viitor tot mai des să dăm mână cu mână. Vom avea de câștigat!

Activitatea prof. dr. Traian V. Chirilă și un interviu în exclusivitate, le puteți găsi în ziarul Crișul, nr.41, ianuarie 2014, la rubrica “Ai noștri de pretutindeni”, pag. 6-7, sau în ediția electronică a ziarului, unde apare în plus și C.V.-ul complet, la adresa http://ziarulcrisul.ro/articol/traian-chirila-om-de-stiinta-de-prestigiu-si-inventatorul-unei-cornee-artificiale/3050

Iosif Matula