Inchide

Românul de la porțile cerului


„Nu explicările ce se dau faptelor,

  ci faptele însuși sunt adevărul.”

 Mihai Eminescu

Noi românii, ne găsim idoli și modele în domenii în care, vrând-nevrând, a excela înseamnă a „te descurca”, în loc să ne orientăm idealurile spre ceea ce ne-ar propulsa ca țară într-un loc fruntaș. Sunt prea puțini cei care, în ziua de azi, caută să își ghideze aproapele spre ceea ce are nevoie țara. Nu spun că sportul nu ar trebui promovat, sau că Halep nu poate fi un model pentru copiii ce își doresc o carieră în tenis și nici că Hagi, Nadia sau Țiriac nu merită un loc fruntaș în sportul românesc, deoarece talentul și munca depusă de aceștia trebuie până la urmă puse la loc de cinste. Însă, atunci când cu conștiința împăcată, iei parte la matrapazlâcurile celor ce prejudiciază statul, nu mai ai nicio scuză și chiar de ai servit până atunci ca model pentru o țară întreagă, îți pierzi locul de cinste și meriți să fi tras la răspundere.

Câți tineri mai sunt dornici să exceleze de exemplu în cercetare? Câtă atenție merită un adolescent care visează? Sunt întrebări la care ar trebui să ne căutăm răspunsuri. Uităm adesea că în România avem și modele care ne-ar putea da un imbold să visăm mai departe și ne oprim la a ne închina la „zei” falși. În dezordinea socială din zilele noastre, am ajuns să plângem după cei care ne trag în jos țara, cerând grațieri pentru diverși condamnați. De aceea, astăzi, propun să uităm puțin de scandalurile fotbalului românesc și să privim puțin în urmă, la cel ce poate fi considerat cu certitudine un model și deschizător de noi drumuri în domeniul aeronauticii spațiale.

Dumitru Prunariu este primul cosmonaut român și singurul care a zburat vreodată în spațiu cosmic, participând la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spațial Intercosmos, iar timp de 7 zile, 20 de ore și 42 de minute românul nostru s-a simțit ambasadorul Terrei în Calea Lactee.

Născut în Brașov, în 27 septembrie 1952, încă de mic copil visa să zboare după cum povestește și într-un interviu. „De mic copil mi-am dorit să zbor. Închideam ochii şi simţeam că plutesc peste munţi, văi, descopeream lumi noi. M-au fascinat întotdeauna abisul albastru, înălţimile infinite. În final, am ajuns să zbor în Cosmos. Visele împlinite sunt ca un cerc de lumină pe trunchiul vieţii, o iradiere benefică. În cosmos, universul tău apropiat nu mai este reprezentat de casă, stradă, vecini, ci de însăşi planeta natală. Pământul, pe lângă dimensiunea fizică pe care o poţi aprecia direct, la adevărata ei valoare şi măreţie, are şi o puternică dimensiune morală. Dintr-un zbor cosmic te întorci mult mai stăpân pe tine, mai matur, mai apropiat de oameni şi de natură, cu o viziune mult mai globală a fenomenelor şi activităţilor terestre. Cu toate că nu eşti singur în aparatul de zbor, singurătatea, acolo sus, e destul de puternică. Te simţi dintr-o dată rupt de ambientul tău natural, în care te-ai născut şi dezvoltat."

Până să ajungă primul și singurul cosmonaut român, Dumitru Prunariu a început să viseze în clubul de aeromodele din cadrul Casei Pionierilor, unde a și câștigat un premiu de creație tehnică „Minitehnicus”. A fost absolvent al Liceului de matematică-fizică din Brașov, iar după terminarea acestuia s-a înscris la Facultatea de Inginerie Aerospațială din cadrul Universității Politehnică din București. După terminarea studiilor universitare, își continuă drumul spre marele lui vis lucrând ca inginer stagiar la Întreprinderea de Construcții Aeronautice din Gimbav, județul Brașov.

În 1977 au început să se facă selecționări pentru un program spațial numit Intercosmos, inițiat de URSS și care se adresa țărilor socialiste aliate. Programul „Intercosmos” era un program cosmic bine definit, care avea prevederi foarte clare și o evoluție bine precizată: de la experimente care au fost efectuate în regim automat la bordul diferitelor rachete de mare altitudine sau nave cosmice sovietice, până la experimente complexe efectuate de cosmonauți” preciza Dumitru Prunariu.

Printre țările selecționate era și România, de unde au fost aleși 17 candidați dintre care a rămas doar unul, Dumitru Prunariu. "Nu a fost ușor, dar asta-i soarta, știam de la început că numai unul dintre noi va zbura".

După o lunga perioadă de teste și experimente, acesta ajunge să își vadă visul cu ochii, la 15 mai 1981, nava cosmică Soiuz-40 cuplându-se la complexul orbital Saliut 6 – Soiuz T-4. Momentul cuplării a fost imortalizat pe film din interiorul stației orbitale. Primul care a trecut prin deschizătura trapelor deschise ale celor două obiecte cosmice, a fost Prunariu. Pentru o săptămână a lucrat cu toți membrii misiunii, realizând 22 de experimente științifice, printre care cele denumite „Capilar”, „Biodoza”, „Astro” sau „Nanobalanța”. Biodoza, de exemplu, a fost legat de studiul câmpului magnetic al Pământului și influența lui asupra organismelor vii. Marea majoritate a experimentelor efectuate au fost de concepție românească, iar aparatura realizată în România pentru acest scop s-a remarcat printr-un grad înalt de miniaturizare, fiabilitate și consum redus de energie, funcționând ireproșabil. Acestea au avut drept scop obținerea de informații deosebit de prețioase pentru lărgirea cunoștințelor în domeniul astrofizicii, fizicii nucleare și tehnologiei cosmice, iar experimentele biomedicale contribuie la completarea cunoștințelor existente privind comportarea organismului uman în condițiile specifice zborului cosmic, cât și la progresul cercetărilor fundamentale în domeniul medicinei aeronautice și al biologiei. Rezultatele obținute au fost utilizate pentru pregătirea zborurilor care au urmat.

După cele 7 zile petrecute în spațiul cosmic, Dumitru Prunariu avea să fie decorat de familia prezidențială Ceaușescu, pentru el făcându-se la acel moment și o funcție nouă devenind inspectorul-șef pentru activități aerospațiale în cadrul Comandamentului Aviației Militare și apoi al Statului Major al Aviației și Apărării Antiaeriene. "Acesta era o funcție creată special pentru mine și care avea și o puternică latură de reprezentare. În această funcție, desigur, am beneficiat de suportul aviației militare, în principal pentru a participa la activități pe linie cosmică atât în țară cât și în străinătate. De nenumărate ori am fost solicitat să-mi prezint public experiența cosmică” povestește acesta.

Din cauza faptului că popularitatea sa tindea să eclipseze notorietatea lui Nicolae și al Elenei Ceaușescu, i-au fost restricționate aparițiile la televiziune, iar în presă nu putea să mai apară pe primele pagini, doar în interviuri mai mici, în paginile de interior. „M-am tot gândit ce anume făcea diferența între mine și Nadia Comăneci. Am înțeles în timp că Nadia câștigase gloria în Occident cu forțe exclusiv românești și era un bun instrument în mâna propagandei comuniste. Eu, în schimb, deși eram reprezentantul României, mă afirmasem ca rezultat al unei cooperări internaționale și reușisem performanțe cu ajutorul tehnologiei unei țări cu care nu aveam chiar cele mai bune relații.”, mai preciza acesta în același interviu.

După succesul dobândit odată cu misiunea Soiuz 40, i-au fost acordate numeroase distincții atât de către statul român cât și de către URSS. Guvernul Republicii Socialiste România i-a acordat titlul de onoare suprem de „Erou al R.S.România”. De asemenea, guvernul Uniunii Sovietice l-a numit „Erou al URSS” și i-a fost oferită „Steaua de aur” pentru săvârșirea cu succes a primului zbor în spațiu cosmic cu participarea unui cetățean român. A fost pentru scurt timp și ambasadorul României la Moscova, dar nefiind un domeniu în care acesta să poată excela acesta se retrage. Este din 1981 membru al Federației Aeronautice Române și al Comisiei de Astronautică a Academiei Române, precum și membru al Federației Aeronautice Internaționale, din anul următor. Ca o recunoaștere a activității sale de pionierat în domeniul cosmonauticii românești, președintele României i-a conferit, la 1 decembrie 2000, Ordinul Național "Steaua României" în grad de Mare Ofițer. Din mai 2002, Dumitru Prunariu este membru de onoare al Academiei Americano-Române de Arte și Științe înregistrată în California (SUA). De asemenea, este Cetățean de Onoare al câtorva orașe și municipii: Cluj, Brașov (1999), Mediaș (2002). La data de 12 aprilie 2011 a primit din partea președintelui rus Dimitri Medvedev nou instituita decorație Medalia de Merit pentru Explorare Spațială. Pe data de 7 februarie 2007, președintele Traian Băsescu a semnat decretul de trecere în rezervă cu gradul de general-maior al lui Dumitru Prunariu.

Sperăm că în timp, copiilor li se va permite să viseze din nou și mai mult decât atât să ocupe și primele pagini ale tiparelor românești, lăsând la o parte gazetăria de duzină, în care deocamdată urmărim evoluția din spatele gratiilor a celor cu nume de Becali, Borcea sau Copos. De asemenea, sperăm să vedem cât de curând cât mai mulți români care acordă atenție celor ce o merită, de la omul simplu de lângă noi și până la cei ce au scris istoria adevărată prin faptele lor. 

 

Banciu Bogdan

Galerie Foto