Inchide

Specie de păsări strict protejată în zona Chișineu-Criș - Vânturelu de seară -


La doi pași de limita orașului nostru, spre nord, în apropierea fostei gropi de gunoi, pe partea dreaptă a drumului ce duce la Adea, se află un pâlc de copaci, cam 60 la număr, din care unii s-au uscat. Această pădurice, dacă o putem numi așa, loc de refugiu la orele amiezii pentru ciobanii cu oile lor, în încercarea de a se feri de razele dogoritoare ale soarelui, are o importanță deosebită, pe care puțini dintre chișeuani o cunosc. Chișineu-Criș, figurează prin acest pâlc de arbori, pe hărțile europene, ca habitat pentru o specie de păsări foarte rară, strict protejată, vânturelu de seară (Falco vespertinus).

Este o pasăre răpitoare de talie mică, vreo 30 cm lungime și cam 70 cm anvergura aripilor, iar greutatea între 130-197 grame. O întâlnim din Europa central-estică până spre lacul Baikal în Asia, din Estonia nordică până la Marea Neagră în sud. Îi place la câmpie, în zone deschise, unde cuibărește. Este o specie migratoare, cartierul de iernare fiind sudul Africii. Se hrănește cu insecte, în special lăcuste, cosași, libelule și gândaci. Dar îi plac mult și şopârle, broaşte, micromamifere, păsări cântătoare de talie mică. În cartierele de iernare, roiurile de termite sunt, de asemenea, sursă importantă de hrană.

Nu-şi construieşte cuib, ci îi place cuiburile altor păsări, în special ciori. De aceea cuibărește târziu, când pleacă gazda, câte 3-4 (câteodată 5) ouă, pe la sfârşitul lui mai – începutul lui iunie, părinţii contribuind egal la clocirea ouălor și la hrănirea puilor.

Pe listele  IUCN (International Union for Conservation of Nature), create în 1963, în dreptul vânturelu de seară apare expresia „aproape de a fi periclitat”. În România specia este una protejată „a cărei conservare necesită desemnarea ariilor de protecţie specială avifaunistică” şi la care vânarea este interzisă, cuantumul despăgubirii în cazul unor fapte ilicite fiind de 1.350 RON.

De ce este strict protejată? În primul rând pentru că populaţia globală este foarte mică, estimată la 26.000-39.000 de perechi, majoritatea în stepele ruseşti, dar și în Ucraina, România şi Ungaria. La noi în țară ar mai fi 1.200-1.600 de perechi, în descreştere permanentă. Cauzele ar fi lipsa locurilor de cuibărit, dispariţia pâlcurilor de copaci, tăieri ilegale de arbori, dispariția sau degradarea habitatelor din cauza dezvoltării agriculturii intensive. Sigur mai intervin și pierderile pe perioada migrației și din cauza circumstanţelor nefavorabile în cartierele de iernare, dar și atacurile altor răpitori (uliu, jder).

Pentru a salva vânturelu de seară, Fundația pentru Parteneriat – Miercurea Ciuc, una dintre cele mai importante organizații care suportă financiar protecția păsărilor răpitoare, a inițiat un  program în care a intrat și colonia de păsări de lângă Chișineu-Criș. Pe lângă localizare și evaluarea populatiei, programul a cuprins și îmbunătațirea situației în ceea ce privește posibilitățile de cuibărit prin amplasarea unor cuiburi artificiale, dar și informarea publicului larg – în special localnicii – despre importanța si valoarea acestei specii, precum si despre facilitățile reprezentate de aceste colonii față de agricultură, prin amplasarea unor panouri informative, editarea unor broșuri, publicarea de articole în ziare, proiectări și prezentări pentru copii, etc. Nu știm câte din aceste aspecte au ajuns să fie cunoscute de către chișeuani, dar tocmai din aceste motive vă prezentăm toate aceste detalii.

Colonia de la Chișineu-Criș cuprinde 7-15 perechi, deoarece aici, nefiind vreo colonie de cioară de semănătură, vântureii ocupă cuiburile răzlețe de cioara griva Corvus.c. cornix și coțofana Pica pica. Alte specii menite a fi amintite ca fiind prezente în zonă ar fi vânturelul roșu – Falco tinnunculus, ciuful de pădure – Asio otus, dumbraveanca – Coracias garrulus, pupăza – Upupa epops si sfrânciocul cu frunte neagră – Lanius minor.

De ce ar fi importantă această colonie de păsări pentru noi? Motivele ar fi mai multe. În primul rând, proiectele care se ocupă de salvarea acestor specii, pot atrage fonduri europene, de exemplu programul Uniunii Europene pentru mediu Life+. Mai mult, fermierii care protejează aceste specii primesc lunar bani europeni, singura condiție fiind să nu lucreze pășunea, pentru a nu strica habitatul păsărilor. Acest lucru s-a întâmplat la Mișca, pe o pășune de 1600 hectare, unde au venit vreo 160.000 euro. Concret, în schimbul banilor, oamenii sunt obligaţi să nu fertilizeze terenul sau să nu folosească pesticide, iar cositul trebuie să se facă manual.

Nu în ultimul rând, foloasele ar putea fi de natură turistică, mai ales pentru o zonă, care, trebuie să recunoaștem, nu prea dispune de obiective care să atragă vizitatorii.

La final, vreau să vă spun că am fost în colonia de păsări și, surpriză, am văzut vânturelu de seară. Cei interesați sper să aibă același noroc!

 

Adriana Bejan

Galerie Foto