Inchide

Traian Chirilă, om de ştiinţă de prestigiu şi inventatorul unei cornee artificiale


prof. dr. Traian V. Chirilă
prof. dr. Traian V. Chirilă

Care sunt amintirile dumneavoastră legate de Chişineu-Criş? Ce a însemnat copilaria şi adolescenţa?

Copilăria, școala generală și apoi liceul îmi amintesc de Chișineul meu natal. Locuiam pe strada Oituz, foarte aproape de școală, de piață și de centrul orașului. De şcoala din Criş îmi amintesc cu drag. Vin foarte rar la Chișineu, sper să o pot face în toamna anului 2014. Ca orice copil,am avut și eu un vis, să devin chimist. După liceu, am absolvit Facultatea de Chimie Industrială din Institutul Politehnic Timișoara, secția macromolecule, în 1972. Cunoștințele dobândite în școala românească au fost esențiale și au constituit baza a ceea ce a urmat. Dar volumul de muncă după plecarea din țară a fost unul enorm pentru a mă familiariza cu domeniul biomaterialelor.

V-aţi gândit vreodată care ar fi fost destinul dvs  dacă rămâneaţi în România?

Încă de pe vremea liceului, la Chișineu, încolțise în mintea mea ideea de a părăsi România. În primul rând pentru că uram comunismul și toată vorbăria pe care a trebuit să o înghițim ca elevi, studenți sau angajați într-o instituție. Nu cred că mă puteam adapta dacă rămâneam pentru că nu înțelegeam cum două nulități odioase conduceau și terorizau țara de atâția ani. Am refuzat să mă jertfesc inutil și am plecat. Cel mai greu a fost să găsesc calea sigură prin care să nu pun în pericol viitorul familiei mele.

Și ați plecat. Cum a fost? O asemenea încercare era plină de riscuri...

După depunerea tezei de doctorat, am acceptat să fiu trimis ca specialist într-o țară din nordul Africii, în Libia. Se practica mult o asemenea schemă pentru a aduce valută în țară pentru dictator. Dar pe această cale, foarte mulți români au reușit să părăsească definitiv țara. Formal, fiind angajat ca specialist într-un combinat petrochimic pe lângă o companie germană, autoritățile române nu s-au putut opune la un moment dat ca soția și cei doi copii să mi se alăture în Libia. Ce a urmat a fost simplu, dar calculat: în decembrie 1982, când mi-a venit rândul la concediu, am reușit să obțin bilete spre București prin Lufthansa, cu escală la Viena, unde, odată ajunși, ne-am prezentat la un lagăr de  refugiați și am cerut azil politic. Am așteptat șapte luni în Austria, după care ne-a acceptat Australia ca refugiați politic și ne-a repartizat la Perth unde am rămas 22 de ani.  

Care este activitatea dumneavoastră pe inţelesul tuturor? Cât de mult ajută în viaţa de zi cu zi a oamenilor?

Toata viaţa mi-am dedicat-o cercetării științifice  in domeniile chimiei organice și științei polimerilor. Doctoratul început în 1975, normal, s-a înscris în același domeniu. Sigur, activitatea mea de cercetare a explodat în Australia. După vreo doi ani în care am avut diverse joburi de început, în 1986 am devenit cercetător principal la noul institut de cercetare medicală, Lions Eye Institute. A fost o provocare pe care am acceptat-o, având sarcina de a porni activitatea grupului de cercetare în domeniul biomaterialelor oftalmice, primul în lume în acest domeniu și aici mi-am desfășurat activitatea aproape 20 de ani.

De această perioadă se leagă și corneea artificială descoperită de dumneavoastră?

Da, așa este. În Australia experiența mea s-a îndreptat şi spre domeniul biomaterialelor oftalmice, adică, pe înțelesul tuturor, a unor materiale sintetice care pot fi implantate şi  acceptate de corpul uman, pentru a trata boli incurabile ale ochiului. Au fost ani grei de muncă și povestea corneei artificiale inventate de mine ar necesita multe pagini. Pentru că informațiile prezentate în presa română au fost trunchiate, foarte pe scurt, pot clarifica anumite aspecte. Corneea artificială înlocuiește corneele la pacienții orbi în urma unor accidente sau boli.Varianta dezvoltată de mine mi-a purtat numele la început, “Chirila keratoprosthesis”,  iar astăzi se comercializează sub numele de AlphaCor™. Ideea mi-a încolțit în 1989, primele prototipuri au venit în 1990, experimentele pe animale în 1991, iar patentele inițiale în 1992, în Australia și SUA. Prima implantare la un pacient uman a avut loc în 1998. Pentru aceste cercetări s-au cheltuit vreo 6,5 milioane dolari australieni. În 2002 invenţia a devenit produs comercial al unei companii australiene, apoi a doua companii americane. Până în prezent, a fost implantată în probabil 1000 de pacienţi din ţări diferite, rezultatele obţinute fiind mult mai bune decât cu alte modele. Din păcate, preţul de comercializare este de aproape 7000 dolari americani bucata. Nu am obţinut nici un câştig din această invenţie din motive pe care nu doresc să le explic aici. Acum, la Queensland Eye Institute din Brisbane, unde m-am mutat in 2005, am abandonat subiectul corneei artificiale, dar nu şi proiectele de cercetare legate de cornee. Astăzi lucrez pe diverse subiecte de cercetare, inclusiv în domeniul celulelor stem precum şi anumite aspecte ale chimiei polimerilor.

Ati mai avut colaborări cu certetatorii romani, menţineţi legăturile cu România şi cu români?

În afara mamei care trăieşte în Timişoara, a câtorva rude şi a unor prieteni apropiaţi, relaţiile cu cei din România sunt aproape inexistente. Colaborez ocazional cu cercetători şi studenţi care îmi cer articole publicate. Activitatea mea ştiinţifică nu a prea fost în atenţia autorităţilor române. Am fost totuşi plăcut surprins când preşedintele ţării mi-a trimis o felicitare de Anul Nou. Am fost ales membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România în 2003, dar la recomandarea filialei ei din SUA. Fundaţia Culturală - Cenaclul European, filiala Braşov, mi-a acordat Diploma de Excelenţă pentru anul 2002, o altă surpriză plăcută.

Mai aveţi timp pentru viaţa privată? Ce inseamnă timp liber pentru un cercetator? Aveţi legături cu comunitatea românilor din Australia?

Mare parte din timpul liber este dedicat fiului meu Sebastian (10 ani) şi soţiei Mika, de origine japoneză. Ne place grădinăritul şi petrecem mult timp în „jungla” amenajată în jurul casei pe care am construit-o în Brisbane. Dar majoritatea timpului liber este dedicat tot studiului unor materiale cu care vin zilnic acasă. Menţin un număr relativ mic de români în cercul meu de cunoştinţe de aici din Australia, viaţa m-a obligat să iau această decizie.

Domnule prof. dr. Chirilă, vă mulţumesc pentru interviul acordat, vă urez succes în activitatea profesională şi în tot  ceea ce vă propuneţi. La final, are "Tanu" Chirilă un mesaj pentru chişeuanii care vă cunosc sub acest nume?.... 

Bineînțeles, le urez prosperitate și sănătate in anul 2014. Dorința mea este să vizitez Chișineul, ceea ce se va întâmpla toamna aceasta, când sper să întâlnesc cât mai mulţi dintre foștii mei colegi.

 

Laurenţiu Gavra

 

 

Traian V. Chirilă

 

Educație, calificări și certificări

 

  • S-a născut în Arad în anul 1948.
  • A copilărit în Chișineu-Criș unde a absolvit liceul în promoția 1966.
  • 1972 - A absolvit Facultatea de Inginerie Chimică a Universității Politehnice din Timișoara.
  • 1981 - Obține doctoratul în chimie organică la Universitatea Politehnică din Timișoara, sub conducerea profesorilor Giorgio Ostrogovich şi Radu Bacaloglu, colaborând cu profesorul Carol Csunderlik.
  • 1983 - Devine membru în Royal Australian Chemical Institute.
  • 1984 - Echivalarea doctoratului de către autoritatea de resort în Australia.

 

Actvitate profesională

 

  • Inginer cercetător (1972 – 1974) în cadrul Universității Politehnice Timişoara, Facultatea de Inginerie Chimică.
  • Cercetător științific (1974 – 1982) la Institutul Central pentru Cercetări Chimice, laboratorul din Timișoara.
  • Manager de laborator  (1982) la Klöckner-Humboldt-Deutz GmbH, în cadrul Complexului Abu-Quammash, Libia.
  • Cercetător (1983 – 1984) la Curtin University of Technology, Școala de Chimie Aplicată, Perth, Western Australia.
  • Chimist (1985) în compania Macdonald Hamilton & Co, Perth, Western Australia.
  • Cercetător principal (1986 – 2005) la Lions Eye Institute, Perth, Western Australia.
  • Cercetător principal (2005 – prezent) la Queensland Eye Institute, Brisbane, Queensland.
  • Șeful cercetării (2010 – prezent), la Queensland Eye Institute, Brisbane, Queensland. Președinte al comitetului științific și Membru al comitetului de etică în cercetare.

 

Afilieri academice

 

  • Profesor adjunct asociat (1992 – 2004) la University of Western Australia, Facultatea de Medicină și Stomatologie, Western Australia.
  • Cercetător principal adjunct (1994 – 1999),  Profesor adjunct (1999 – 2002), Profesor adjunct de cercetare (2003 – 2006) la Curtin University of Technology, Școala de Chimie Aplicată, Perth, Western Australia.
  • Profesor adjunct (2005 – prezent), Queensland University of Technology, Facultatea de Științe și Inginerie, Brisbane, Australia.
  • Profesor adjunct (2005 – prezent) la University of Queensland, Institutul Australian de Bioinginerie și Nanotehnologie și Facultatea de Medicină și Științe Biomedicale,  Brisbane, Australia.
  • Cercetător onorific (2013 – prezent) la University of Western Australia, Facultatea de Știință, Perth, Western Australia.

 

Activități științifice

 

  • 34 de granturi pentru cercetare însumând 12 milioane dolari
  • 13 patente de invenție (din care 5 în România)
  • 173 articole în periodice științifice (din care 19 în România)
  • 176 de comunicări la conferințe în domeniul cercetării in țări precum: SUA, Japonia, China, Germania, Franţa, Italia, Elveţia, Coreea de Sud, România
  • 12 capitole în cărți de specialitate
  • membru în comitetele editoriale a 10 periodice științifice  
  • asesor pentru 50 periodice științifice

 

Titluri și premii obținute

 

  • 1993 - The Polymer Division Citation, conferit de Royal Australian Chemical Institute.
  • 1999 – Premiul pentru cercetare aplicată și Medalia Don Rivett, conferit de Royal Australian Chemical Institute.
  • 2002 – Diplomă de excelență din partea Promoției euro-asiatice și a fundației culturale, al II-lea Forum pentru Europa Noua, Secția română (pentru invenția unei cornee artificiale).
  • 2003 – Membru corespondent al Academiei Române a Oamenilor de Știință.

 

Proiecte în cercetarea biomaterialelor și polimerilor

 

A. Lions Eye Institute Perth, 15 proiecte, printre care…

  • biomateriale noi pentru implanturi oculare
  • lentile artificiale intraoculare
  • calcifierea implanturilor
  • polimeri pentru absorbția razelor ultraviolete
  • corneea artificială
  • ingineria țesuturilor

 

B. Queensland Eye Institute, 12 proiecte, printre care…

  • interacția radiațiilor laser cu polimeri
  • substituenți artificiali ai corpului vitros al ochiului
  • ingineria țesuturilor
  • reconstrucția suprafeței oculare 
  • polimeri supramoleculari 

 

Curriculum Vitae  complet al Prof. Dr. Traian V. Chirilă - ultima actualizare la 15 ianuarie 2014 - conținând 67 pagini, poate fi vizualizat online în atașamentul de mai jos.

Fisiere

TVC-cv 15 ian 2014